pentru că nu am avut niciodată nimic
nici măcar după o zi de băutură
cînd oasele îmi strivesc muşchii
şi-mi ies prin piele fără să pot mai mult.
nu am avut niciodată nimic
şi nici nu o să am
cînd sunt atît de-aproape.
Month: September 2016
moarte-o, toţi n-am ştiut!
cîţi paşi faci şi clipeşti
cîti paşi
îmi baţi inima în piept
şi ştiu că vrei
şi poţi
cu toate că în tot timpul ăsta
abia de ne mai ajungi
pas după pas
şi alţi paşi
totul pe aici
e doar plesneală.
girofarurile gata
am terminat-o
şi am ieşit afară
lumina era toata pielea mea
era pulsul
şi nu mai dădea nimic.
o lume perfectă
cică ai avut totul şi vrei
să nu te mai ascunzi
blocurile sunt roşii şi inspiri
blocurile
şi respiri.
pentru că nimeni
şi dacă nu mai crezi
simţi că e prea mult
şi dacă nu simţi
crezi
că e puţin totul
şi îţi ţii inima
ca atunci cînd erai mic
iţi doreai să fii tu iar
acum spre sfîrşit
ai ajuns altcineva
şi girofarurile-s gata!
şi mai departe pentru noi
toate locurile gurii
au colţuri din lume
şi dragostea din ele ne prinde
dar ne încăpăţînăm
s-o lipim într-una
să scăpăm
şi nu ştiu de ce aşa mulţi.
peste dragoste
poate că sunt doar un copil fără să răspund
poate un bătrîn care spune gata
ajunge
unde lumina se zice
şi cuvintele pot
ele strîng.