şi cîţi vor bătea cuie fără să-i opresc

mă uit spre cer să nu se vadă carnea
mă uit spre cer să-mi fac praf oasele
mă uit spre cer
fără acea pulă mă uit
fără acea inimă mă uit
fără gură mă uit
fără sîngele
tot ce mai rămîne în privirea
foamete
bani şi pornografie tot ce nu se cade aici
şi voi trăi fix acolo!

n-ai cum să-i ai pe oamenii ăştia care ard

cîţi de mine mă întemniţează
cîţi vor să-mi fie frică
şi cîţi vor bătea cuie fără să-i opresc
pentru mine doar pentru mine
ei vor rămîne toţi acei băieţi frumoşi să ies
din întuneric
fără nicio rugăciune.

fără nicio rugăciune

cu mişcări largi
am trecut prin carnea
am făcut-o singur
şi a rămas în urmă
niciodată nu a fost mai vie!

v-a plăcut înainte de-a muri?

n-ai cum să-i ai pe oamenii ăştia care ard
tot ce ştii despre ei
nu-i totuna cu a respira doar
asta te ţine în viaţă!

schimbarea la faţă

cu mişcări largi
cu bătăi de aripi prin lumina aia
parcă eşti legat la ochi
îţi pierzi controlul cînd te strînge de carnea
îi spui usor
nimeni nu se preface atît de repede
şi te înfăşori.

lingura la gură

ling fiecare fărîmitură
să nu flămînzesc
mă iau de pe mine aşa
cum se ia noaptea de pe carnea iubită
să mă împrăştii!

diagnostic

dăm vina pe minima creaţiei
pentru a demonstra existenţa p-afarismului
pe minima neputinţei de a nu face porno
şi zvîcneşte rădăcina corpului cavernos
zvîcneşte în general
se apucă de nervii
şi nu din teama de d-alea
de inteligenţă.

după ceva

poezia e un corb
un corb care plonjează în ficat
ciugule tot ce mai e strălucitor şi
dacă aş avea aripi!

vreau să o fac

dar mă abţin
în timp ce pentru unii înseamnă biserici
ţinutul în braţe de două trei ori pe săptămînă
preoţii sau curbele perfecte
izolarea şi a încerca
înseamnă războaiele
fuga şi moartea
cît de mult pot să reziste în timp ce
pentru el nu înseamnă nimic
şi nici măcar nu am început!