mallev

A topnotch WordPress.com site

Month: December, 2017

când ţi-e totul vraişte şi frumos

Advertisements

a naviga

aş fi vrut ca dragostea să fie peste tot
în orice şi oricine
dar ne-am ales cu facebook
cu o reclamă cu un strigăt de ajutor
de parcă moartea nu a existat niciodată
şi noi am descoperit-o postând CANCER
şi tot felul de alte boli.
probabil că mulţi mă vor urî pentru textul ăsta
nu-i aşa ce de dragoste în voi şi priviţi-l p-ăsta
da probabil
priviţi-l şi p-ăsta un insensibil dar aşa-s eu
aleg să mă lupt cu viaţa pentru dragoste
decît cu moartea pentru o altă moarte târzie.
aş minţi să vă spun că mi-e teamă de moarte
şi iar aş minţi să vă spun că nu mi-e teamă să îmi pierd dragostea
dragostea nu are nevoie de cuvinte de gesturi şi de cruci
n-are nevoie de ce o să facem mâine sau la anul
nu are nevoie de lucruri
mă pot purta şi gol să se vadă tot ce nu am ascuns niciodată
da
şi dragostea să fie ţinută departe de gânduri
pentru că altfel
o să te doară ficatul
dar n-am terminat încă
şi avem corpul ăsta care are momentele lui proaste
din ce în ce mai proaste
şi care ne ocupă tot timpul
în maşină pe-afară prin case prin birouri baruri restaurante cinematografe
prin tine
prin mine cu tot felul de gânduri
doar să navigăm cât mai departe
pentru că a simţi a devenit o teamă
un handicap
primul crăciun.

Crăciun fericit!

Oameni, vă doresc acea liniste pe care sa o descoperiti singuri, ca mai apoi ,sa o împărțiți intre voi, sa  o luminați pentru tot ce a mai rămas din noi, din dumnezeu.

joker desigur

pe animal planet pe discovery şi d-astea e plăcut
dar când te dai pe stradă şi vezi câtă ignoranţă adună
mai ales prin educaţie
oamenii
îţi vine să te aşezi în cur pe bordură
să rămâi aşa cu capu’ între mâini
să ţi se întâmple dracului ceva să ieşi
şi iar dracului odată din căcatul ăsta
în care se mestecă
se mestecă cu picioarele cu tot ce mai avem
şi mama
n-am să uit niciodată că bunica era atât de frumoasă
cum intram în parul ei alb
ca într-un vis.

oameni din câini

când nu beau am un frig în inimă
pentru că suntem nişte idioţi şi am ajuns
priveste cum în tot ceea ce facem
condiţionaţi de-un job de-o ratare
dar oricare ar fi aia
da mama
sunt bine chiar dacă o să mor
sau ce dracului mai reprezintă bine
păi
doar uită-te mama câţi oameni din câini
şi câini din oameni să ştii
că niciodată nu m-am abţinut.

să-ţi prinzi sulfetul, să-i rupi gura aşa cum rupi gura unei bestii

vreau să ies din istoria asta
din măştile ei aşezate cu grijă în ecou
să respir altfel
mai aproape de tot ceea ce ar fi trebuit să fim
să nu mă mai îndepărteze carnea surprinsă de un cuvânt
de-o imagine
de-un cer
şi da
acei munţi din mine
să-mi pună inima-n mâini
nimeni să nu mai strige glorie
şi totul să rămână aşa
să rămână într-un pumn de lumină
de voi
şi-atunci nimicul de acum
să devină totul
şi tot ce ne-a lipsit să înţelegem.

dincolo de a fi

îmi mint trupul
pentru un final în care nu se mai pierde nimic
îmi mint trupul pentru un fulger
pentru o minunare
pentru atunci.

din această lume

să adunăm toate cuvintele
toate cărţile
toţi oamenii lor într-un singur pumn
pentru nimic
şi-apoi
să ne luăm viaţa înapoi
să ne întoarcem acasă.

“am şi eu sensibilităţile mele”

fumăm sprijiniţi de ceva foarte complex
ne futem.

fără prea mulţi sfinţi

eu o am cu tine
fără linii să despart ceva
mai ales mâinile
de gura ta de locul ăla unde îţi îngropi tot spatele
şi dacă era deja acolo
nu ştiu să-ţi spun dar
să-mi răspunzi
ori poate că degetele mele au făcut din el dragostea
şi nici nu mai ştiu când
şi nici nu mai ştii când
ca şi cum timpul a căzut din noi
copt
şi mirat
şi te dezvelesc.