sunt plecat demult sunt plecat

golesc scrumiera şi îmi aprind o ţigare
gîndurile mele se apleacă spre ceea ce simt
devin reale aşa cum se ia carnea de pe oase
taci! Îmi spun
încerc să alung ceva
dar pentru aşa ceva nu există cuvinte.

Advertisements

4 Comments

  1. asa pleaca oamenii, cateodata! ca sa aiba de unde sa se intoarca! :))
    p.s. lasam balta tema raului. poate altadata.

  2. eu am stins de mult tigara,
    i-am pierdut si gustul de fum,
    a ramas doar amintirea ei de jaratic,
    palpaind in intuneric.
    cand imi aduc aminte
    parca mi-e cald in vis ..
    si mi-e dor..

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s